Își frânse zborul pe o măciulie trecută, ale cărei daruri păreau să-i fi înșelat așteptările.
foto: Nicolae Dărămuș
N-a zăbovit și s-a agățat de tija vecină. Ea a tremurat ușor, înfiorată de atâta atenție. Ce și-o fi spus?… ”Uite!… Nici n-am apucat să dau în floare, ca am deja pețitor!…”
foto: Nicolae Dărămuș
Răbduriu, el a prins să urce – simțise el ceva… – spre bobocii minusculi din vârful spicului. Se înălța imponderabil, cu pași mărunți și lenți, până când, dintr-o dată, povara de… fluture și-a spus cuvântul. Spicul s-a arcuit, asemenea unei prăjini sub săritor, dar lui nu-i mai păsa. Ajunsese la dulceață.
foto: Nicolae Dărămuș
18 iulie 2016
Splendidă figură de stil !
Cum poti, frate, sa traiesti fara sa vezi atatea minuni care te inconjoara? Cum sa L ignori pe Creator si sa te dedici trup si suflet lucrurilor efemere: bani, masini, cariera… Cum sa nu te hranesti MAI INTAI de la SURSA si apoi sa-ti vezi de trai frumos si implinit? Multumim ca ne reamintesti ca “mica picatura naste un ocean”.
Mulţumim ! Avem nevoie! Multă nevoie!